Page 35 - geografie-viii-b
P. 35

UNITATEA 2































                                          Harta fizico-geografică a Subcarpaților Getici

         EXPLOREAZĂ
              Subcarpații Getici – caracteristicile reliefului:
              l se desfășoară între Valea Dâmboviței (E) și Valea Motrului (V),
           Carpații Meridionali (N) și Podișului Getic (S);
              l altitudinea dealurilor depășește 1.000 m la est de Olt, maximul
           fiind înregistrat în Dealul Chicera/Chiciora (1.218 m);
              l relieful este format din două șiruri de depresiuni (Câmpulung,
           Arefu, Horezu, Târgu Jiu-Câmpu Mare) și două șiruri de dealuri
           (Măgura Mățău, Măgura Slătioarei, Dealul Bran – 333 m, cel mai
           scund deal subcarpatic), cu o dispunere mai ordonată comparativ
           cu cea a Subcarpaților de Curbură.
                                                                                        Dealul Chiciora







                                                                              PORTOFOLIU
                                                                                 Realizează un poster de
                                                                               promovare turistică pentru
                                                                               una dintre salinele prezente
                                                                                în Subcarpați.

                 Salina Ocnele Mari                Depresiunea Horezu

             Aplică
           1 . Compară relieful Subcarpaților Getici cu cel al Subcarpaților de Curbură, precizând două asemănări şi două deosebiri.
           2 . Argumentează afirmația: „Subcarpații de Curbură reprezintă cel mai complex sector al Subcarpaților.”
           3 . Citeşte următorul text:
           „În Subcarpați, zăcămintele cele mai importante de sare gemă sunt răspândite între râurile Ozana şi Trotuş (în Subcarpații
         Moldovei), între Slănicul Buzăului şi Dâmbovița (în Subcarpații de Curbură), între Olt şi Jiu (în Subcarpații Getici). Grosimea
         depozitelor este de ordinul zecilor şi sutelor de metri. De exemplu, la Slănic, masivul salifer atinge grosimea medie de
         340 m.” (Vasile Loghin, Note de curs)
           Precizează denumirea depozitelor care conțin sâmburi de sare. Identifică, pe harta fizico-geografică a României, cu aju-
         torul profesorului tău, exploatările de sare din zona subcarpatică.

                                                                                          RELIEFUL ROMÂNIEI    33
   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39   40