Page 30 - geografie-viii-b

UNITATEA 2

EXPLOREAZĂ
Munții Poiana Ruscă:
l sunt limitați de: Culoarul Bistrei (S), Valea Streiului (E), Valea
Mureșului (N) și Dealurile de Vest (V);
l au aspect masiv, fiind alcătuiți predominant din șisturi cristaline;
l altitudinea maximă este 1.374 m – Vf. Padeșu.

Munții Apuseni:
Peştera Scărişoara l se desfășoară între Valea Mureșului (S), Depresiunea Colinară a
Transilvaniei (E), Văile Someșului și Barcăului
(N), Dealurile de Vest și Câmpia de Vest (V);
l reprezintă cel mai întins, mai com-
plex și mai diversificat sector al Carpaților
Occidentali;
l alcătuirea petrografică este foarte com-
plexă, fiind prezente toate tipurile de roci,
amestecate ca într-un mozaic; calcarele apar
frecvent, rezultând peisaje pitorești cu o mare
varietate de forme carstice: platouri (Platoul
Padiș), avenuri, chei (Cheile Turzii, Cheile Râme-
țului), peșteri (Scărișoara, Urșilor, Vântului,
Meziad, Poarta lui Ionele și multe altele);
l masivele montane pornesc radiar, din
partea centrală (Munții Bihor), spre toate
direcțiile: spre Valea Mureșului, Munții Meta-
liferi și Munții Trascăului (afectați de vulca-
nismul neogen); spre vest, separați de văile
celor trei Crișuri, sunt: Munții Zarandului,
Munții Codru-Moma, Munții Pădurea Craiu-
lui și Munții Plopiș; spre Transilvania, Mun-
tele Mare, Vlădeasa, Gilău și Meseș;
l altitudine maximă: 1.849 m – Vf. Bihor
(Munții Bihor);
l originalitatea este dată de prezența
depresiunilor-golf (pătrunderi ale Dealurilor
și Câmpiei de Vest adânc, în interiorul zonei
montane): Zarand, Beiuș și Vad-Borod;
l în interiorul grupei există și depresiuni interne: Brad (pe Crișul Alb), Câmpeni-Abrud (pe Arieș);
l la nord de Valea Barcăului, munții au suferit o scufundare accentuată, prezentându-se sub forma
unui aliniament de spinări muntoase scunde alcătuite din șisturi cristaline și calcare, tocite de retragerea
lacului transilvan – zona este numită „Jugul intracarpatic”.

Aplică PORTOFOLIU
1 . Un cartograf întocmeşte o hartă pentru 2 . Ordonează de la sud la nord, după pozi- Desenează o
cursul râului Crişul Alb. Pentru a o realiza, are ția geografică, următorii munți: Munții Zarand, schiță, după con-
nevoie de răspunsuri la următoarele întrebări: Munții Semenic, Munții Bihor, Munții Poiana tur, a Carpaților
Occidentali. Trasează pe
a) Care este direcția de curgere a râului? Ruscă, Munții Meseş, Munții Almăj. desen limitele celor trei
b) Care sunt denumirile culmilor montane pe 3 . Analizează, comparativ, relieful Munților grupe componente şi
care le străbate/delimitează râul? Apuseni cu relieful Grupei Retezat-Godeanu marchează poziția geo-
c) Ce tip de depresiuni, după poziția geo- şi precizează două asemănări şi două deose- grafică a vârfurilor cu
grafică, sunt depresiunile Brad şi Zarandului? biri între acestea. altitudinea maximă.

28 RELIEFUL ROMÂNIEI