Page 38 - geografie-viii-b
P. 38

UNITATEA 2


                                               PODIȘUL MOLDOVEI


         Podișul Moldovei ocupă toată partea de est–nord-est a țării și reprezintă cea mai întinsă unitate de podiș,
            care se continuă și dincolo de granița de est. Are următoarele limite: granița cu Ucraina (N), Câmpia
            Română (S), Valea Prutului (E), Grupa nordică a Carpaților Orientali (NV) și Subcarpații Moldovei (V).

                                       Caracteristicile generale ale reliefului:

           l s-a format prin depunere de sedimente peste un    l mare parte din suprafața podișului este afectată
        vechi fundament (Platforma est-europeană), care s-a  de frecvente alunecări de teren, favorizate de prezența
        scufundat în trepte în fața Carpaților;             substratului argilos.
           l stratele de roci sedimentare (argile, marne, gresii,
        pietrișuri, nisipuri) sunt dispuse înclinat pe direcție   Subdiviziuni:
        generală nord-sud. Această structură înclinată într-o   1. Podișul Sucevei;
        singură direcție, precum și rezistența diferită a rocilor   2. Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei);
        la eroziunea exercitată de agenții externi au determinat   3. Podișul Bârladului.
        formarea unor culmi asimetrice, numite cueste (popu-
        lar, coaste; de exemplu: Coasta Iașilor).
           l în general, are un aspect colinar,
        generat de puternica fragmentare produsă
        de râurile Bârlad, Jijia și de afluenții lor;

           Dicționar
           Cuestă – formă de relief colinară cu
         versanți asimetrici, un versant prelung
         şi mai puțin înclinat (conform cu încli-
         narea stratelor) şi un versant mai scurt
         şi mai abrupt.















          Structură monoclinală. Cuestă şi tipuri
                  de văi caracteristice



           Știai că?
           l  Coasta  Iaşilor  este  o  cuestă
         tipică,  cu  altitudine  de  aproximativ
         200 m şi o lungime de circa 100 km,
         care  separă  Podişul  Central  Moldo-
         venesc de Câmpia Moldovei. Ea a fost
         studiată pentru prima dată în 1941, de
         geograful Mihai David.
           l Potrivit cronicilor medievale, numele
         Moldova, dat mai întâi râului şi apoi întregii
         regiuni, provine de la numele cățelei
         voievodului Dragoş, Molda, care s-a înecat
         în apele râului, în timpul unei vânători.
                                                              Harta fizico-geografică a Podişului Moldovei

        36    RELIEFUL ROMÂNIEI
   33   34   35   36   37   38   39   40   41   42   43