Page 32 - geografie-viii-b

UNITATEA 2

EXPLOREAZĂ
A. Zona marginală, cu aspect predominant depresionar: în sud, la contactul cu Carpații Meridionali,
sunt depresiunile Făgăraș și Sibiu; spre vest, la contactul cu Munții Apuseni, sunt prezente depresiuni/
culoare și dealuri (Depresiunea Almaș, Depresiunea Huedin, Dealul Feleacului, Culoarul Alba Iulia-Turda);
spre est, relieful este asemănător Subcarpaților, prezentând două aliniamente depresionare separate de o
mediană deluroasă (efect secundar al erupțiilor vulcanice din vestul Carpaților Orientali; (această zonă,
numită „Subcarpații Transilvaniei”, cuprinde depresiunile submontane: Dumitra, Vălenii de Mureș,
Praid, Odorhei, Homoroadelor, închise de un șir de dealuri: Bistriței, Bicheș (1.080 m), Șiclodului, Rez și
din nou un aliniament depresionar: Voivodeni, Cristuru-Secuiesc); iar spre N-NV există o regiune delu-
roasă, caracterizată printr-un grad ridicat de fragmentare (Depresiunea Lăpuș, Culmea Breaza – 974 m).
B. Partea centrală, cu aspect colinar, denumită Podișul Transilvaniei, prezintă un relief format
din dealuri domoale, afectate frecvent de alunecări de teren. Este împărțită în trei subdiviziuni: Podișul
Someșan (între văile Someșului Mare, Someșului Mic și Jugul intracarpatic), o zonă cu dealuri înalte de
600-700 m, bine împădurite; Câmpia Transilvaniei (între cele două Someșe și Mureș), o zonă colinară mai
joasă (500-600 m), folosită pentru culturi de câmp; Podișul Târnavelor (la sud de valea Mureșului), foarte
cunoscut pentru podgoriile sale. La sud de râul Târnava Mare, se întinde Podișul Hârtibaciului (S-SE),
foarte afectat de alunecări de teren, și Podișul Secașelor (spre S-SV).

Salina Turda Muntele de sare de la Praid Râpa Roşie, Sebeş

Dicționar
Glimee – văluriri ale terenului (dâlme) provenite din alu-
necări de teren masive, dispuse în trepte, mai vechi (sta- Aplică
bilizate) sau actuale (active). 1 . Precizează două trăsături comune ale reliefului de pe
Cute diapire – depozite sedimentare ce conțin în inte- rama de est a Depresiunii Colinare a Transilvaniei şi ale reli-
rior sâmburi de sare. efului Subcarpaților.
Dom gazeifer – formațiune alcătuită din strate sedimen- 2 . Explică de ce în Câmpia Transilvaniei au fost amenajate
tare uşor boltite, cu conținut de gaz metan. numeroase iazuri.

Știai că? PORTOFOLIU
l Lacul Ursu deține trei recorduri mondiale, şi anume: 1. Desenează, după contur, Depresiunea Colinară
cel mai mare lac heliotermal din lume, singurul lac a Transilvaniei şi trasează limitele subdiviziunilor
natural căruia i se cunoaşte cu exactitate data formării din zona marginală şi centrală.
(27 mai 1875 – în urma prăbuşirii unei exploatări de sare) 2. Marchează pe schița realizată anterior, prin haşuri
şi singurul lac cu apă sărată înconjurat de vegetație diferite, arealele în care sunt prezente domurile gazeifere,
forestieră bogată. cutele diapire şi alunecările de teren de tip glimee.

30 RELIEFUL ROMÂNIEI