Page 31 - geografie-viii-b

UNITATEA 2

Depresiunea Colinară a Transilvaniei

Depresiunea Colinară a Transilvaniei reprezintă unitatea de relief situată în interiorul arcului carpatic,
între Carpații Orientali (E), Carpații Meridionali (S) și Munții Apuseni (V), prezentând o largă deschidere spre
nord-vest, pe Valea Someșului, spre Jugul intracarpatic și Dealurile de Vest.

Caracteristicile generale ale reliefului:

l fundamentul Depresiunii Colinare a Transilvaniei argile, pietrișuri, nisipuri). Prezența cutelor diapire și
este cristalin (aparținând domeniului carpatic), însă caracteristicile reliefului au individualizat două mari
odată cu ridicarea lanțului carpatic, în acest areal s-a zone: o zonă marginală, cu aspect depresionar și o
produs o mișcare de scufundare lentă. Regiunea a fost zona centrală, cu aspect colinar.
invadată de ape și a funcționat ca lac o perioadă înde-
lungată, timp în care acesta
a fost umplut treptat cu sedi-
mente; de asemenea, o mare
parte a apei s-a retras spre
nord-vest, către lacul Pano-
nic și parțial s-a evaporat;
l dovezi: măgurile crista-
line Prisnel, Preluca, Dealul
Mare („Jugul intracarpatic”),
tocite de scurgerea apelor și
depozitele de sare (cute dia-
pire) depuse în zonele mar-
ginale ale depresiunii (Ocna
Sibiului, Ocna Mureș, Turda,
Ocna Dej, Praid). Aspectul
colinar al reliefului actual,
specific părții centrale a
depresiunii, se datorează
acumulărilor de gaz metan,
care au produs boltirea stra-
telor sedimentare (așa-nu-
mitele „domuri gazeifere”) și
eroziunii râurilor, care și-au
săpat cu ușurință văile în
aceste sedimente moi;
l altitudinea medie
este de 500-600 m. Aceasta
coboară spre vest–sud-vest
la 300-400 m (de-a lungul
Mureșului) și urcă spre est
la 800-1.000 m (în dealu-
rile formate la contactul cu
munții vulcanici).
l relieful este dezvoltat
pe roci moi (marne, gresii,

Harta fizico-geografică a Depresiunii Colinare a Transilvaniei

RELIEFUL ROMÂNIEI 29