Page 25 - geografie-viii-b
P. 25
UNITATEA 2
EXPLOREAZĂ
Grupa Centrală a Carpaților Orientali (Carpații Moldo-Transilvani) – caracteristici ale reliefului:
l din punct de vedere petrografic se continuă distribuția celor trei fâșii paralele de roci: în vest, roci
vulcanice (Munții Călimani, Gurghiu – Harghita; în centru, roci cristaline (Munții Bistriței – Giurgeu –
Hășmașul Mare – Ciucului – Nemira); în est, roci sedimentare cutate (Munții Giumalău – Rarău – Ceahlău –
Stânișoarei – Goșmanu – Berzunți);
l în nordul Depresiunii Brașov, pătrund digitat trei culmi muntoase, printre care șerpuiește Valea Oltu-
lui: Munții Baraolt – Bodoc – Perșani, alcătuiți din roci cristaline și vulcanice;
l altitudinea maximă este de 2.100 m – Vf. Pietrosu (Munții Călimani);
l prezintă fragmentare accentuată, șirurile de munți fiind separate de depresiuni (Giurgeu, Ciuc, Bor-
sec, Comănești), de văile râurilor (Bistrița, Trotuș, Mureș, Olt), de defilee (Defileul Oltului de la Tușnad,
Defileul Mureșului între Toplița-Deda), de pasuri și trecători (Șicaș, Tușnad, Oituz), care înlesnesc circu-
lația între Moldova și Transilvania;
l tipuri de relief: vulcanic (conuri, cratere) carstic (Cheile Bicazului, Munții Rarău – Vf. Pietrele Doamnei).
Pasul Prislop Râul Bistrița
Știai că? Aplică Explică
l Pasul Prislop este pasul situat la Un grup de elevi pleacă într-o aplicație de
cea mai mare altitudine din Carpații teren pe cursul râului Bistrița, de la izvor spre 1. Lipsa reliefului glaciar
Orientali, 1.416 m. vărsare, având ca temă completarea unei fișe în Carpații de Curbură.
l Prin Pasul Șetref s-a construit de identitate a traseului. Ajută-i să identifice 2. Modul de formare a
singura cale ferată care face legătura numele principalelor subunități de relief pe care reliefului carstic.
între Transilvania și Maramureș. le traversează râul Bistrița, în sectorul montan.
EXPLOREAZĂ
Grupa Sudică a Carpaților Orientali (Carpații curbura externă este formată din munții: Vrancei,
Curburii) – caracteristici ale reliefului: Buzăului, Ciucaș și Baiului (Gârbovei);
l paralelismul culmilor montane nu se mai păs- l altitudinea maximă este 1.954 m – Vf. Ciucaș
trează, acestea având orientări diferite; (Munții Ciucaș);
l din punct de vedere petrografic, grupa este l prezintă o fragmentare accentuată, determi-
alcătuită din strate groase de calcare, conglomerate nată de prezența depresiunilor Brașov (cea mai
și gresii cutate (fliș) depuse peste un fundament cris- întinsă depresiunea intramontană din Carpați)
talin aflat la diferite adâncimi; Întorsura Buzăului, a văilor (Putna, Râmnic, Buzău,
l nu a fost afectată de vulcanismul neogen; Teleajen) și a pasurilor (Siriu, Bratocea, Predeal);
l spre interiorul curburii sunt dispuși Munții l tipul de relief predominant este cel petrografic
Bârsei (Postăvaru și Piatra Mare) și Munții Întorsurii; (Țigăile Mari și Mici din Munții Ciucaș).
PORTOFOLIU Aplică
Desenează o schiță, după contur, a Carpaților 1. Numește munții care delimitează Depresiunea Maramureșului.
Orientali. Trasează limitele celor trei grupe 2. Compară relieful Grupei Nordice a Carpaților Orientali cu
componente și marchează poziția geografică relieful Grupei Sudice și identifică două asemănări și trei deo-
a vârfurilor cu altitudinea maximă din fiecare grupă. sebiri între acestea.
RELIEFUL ROMÂNIEI 23

