Page 97 - geografie-viii-b
P. 97
UNITATEA 5
III.4. UTILIZAREA TERENURILOR ȘI DEZVOLTAREA ACTUALĂ A AGRICULTURII
Valorificarea fondului funciar agricol
1. Cultura plantelor – cuprinde cultura cerealelor
(grâu, secară, porumb, orz, orzoaică, ovăz, mei, sorg), a
plantelor tehnice (plante oleaginoase: floarea-soarelui,
soia, rapiță, ricin; plante textile: in, cânepă; sfeclă de
zahăr); a legumelor și leguminoaselor pentru boabe
(fasole, mazăre, linte, năut); a cartofului, a plantelor
furajere (trifoi, lucernă); cultura viței-de-vie și a pomi-
lor fructiferi (măr, prun, păr, cireș etc.).
Cerealele sunt cultivate, pe suprafețe întinse,
în Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podișul Getic,
Podișul Moldovei, Podișul Dobrogei și Depresiunea
Colinară a Transilvaniei, acestea fiind utilizate în indus-
tria morăritului și a panificației, ca furaj pentru ani-
male și în industria berii (orzul). Sursa: CORINE Land Cover, 2006.
Plantele tehnice sunt cultivate în zonele de câm- Harta utilizării terenurilor din România
Fig. III.54 Harta utilizării terenurilor în România.
pie, în luncile râurilor, în zonele colinare joase și în cele
depresionare; sunt utilizate pentru obținerea uleiurilor Cele mai extinse livezi se găsesc în zonele coli-
333
vegetale (floarea-soarelui, soia), a uleiurilor industriale nare, conturându-se trei mari regiuni pomicole: regi-
(rapița), a fibrelor textile (in și cânepă) și a zahărului (sfe- unea pomicolă subcarpatică, regiunea pomicolă bă-
nățeană, regiunea pomicolă nord-vestică.
cla de zahăr). 2. Creșterea animalelor este favorizată de existența
Cartoful este cultivat mai ales în depresiunile unor suprafețe întinse de pășuni şi fânețe naturale,
montane și subcarpatice (Brașov, Giurgeu, Ciuc), în de cultura cerealelor și a plantelor furajere. Se cresc:
Podișul Sucevei, în Depresiunea Colinară a Transilvaniei bovine – mai ales în regiunile colinare înalte și mun-
și este utilizat în alimentația oamenilor, ca furaj pen- ții mai scunzi (Subcarpați, Podișul Sucevei, Obcinele
tru animale și în industrie (la obținerea amidonului Bucovinene, Carpații Occidentali) ; porcine – cres-
și a glucozei). cute mai ales în zonele de câmpie, unde se cultivă
Legumele și leguminoasele pentru boabe se cul- hrana acestor animale; ovine și caprine – se cresc
tivă în zonele din jurul orașelor, în luncile râurilor și în regiunile montane și submontane, în Dobrogea; se
în zonele de câmpie, fiind utilizate în alimentație, în practică încă transhumanța, mai ales în zonele tra-
stare proaspătă sau în industria conservelor. diționale (Brașov, Sibiu); cabaline – creșterea cai-
Plantele furajere sunt cultivate în zona subcar- lor, pentru concursuri hipice sau pentru agrement, în
patică, în zonele de podiș și câmpie și sunt utilizate ca 12 herghelii de stat (Rădăuți, Rușețu-Buzău, Mangalia);
hrană pentru animale. păsări de curte (avicultura) – se cresc atât în gospo-
Din punct de vedere latitudinal, cultura viței-de- dăriile individuale, cât și în ferme specializate.
vie atinge limita sa nordică pe linia Botoșani-Suceava- Pe baza produselor animaliere (carne, lapte, piei,
Tarna Mare, unde se află cele mai nordice podgorii din blănuri, lână) s-au dezvoltat ramuri ale industriei ali-
estul Europei. Principalele regiuni viticole ale țării mentare, industria pielăriei, marochinăriei și blănăriei.
sunt: Subcarpații de Curbură (Odobești, Dealu Mare, De asemenea, se practică: apicultura (crește-
Valea Călugărească), zona Aradului (Pâncota, Șiria), rea albinelor), care are o veche tradiție și se bucură de
zona Timișoarei (Recaș), zona Transilvaniei (Târnave, condiții prielnice în toate zonele țării; sericicultura
Sebeș), Drăgășani (localizată în Piemontul Getic), pod- (creșterea viermilor de mătase), mai ales în sud-vestul
goriile din estul țării, între râurile Siret și Prut (Cotnari, țării (Banat, Oltenia); mătasea naturală se prelucrează
Huși) și podgoriile din Dobrogea (Murfatlar, Niculițel). la Timișoara și București.
Aplică
1. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect: C. Creșterea bovinelor, în zona montană, este favorizată de
A. Apicultura reprezintă creșterea: prezența:
a) viermilor de mătase; b) păsărilor de curte; c) albinelor. a) pajiștilor alpine; b) pădurilor de foioase; c) pășunilor
B. Podgoriile se referă la terenurile ocupate cu: și fânețelor.
a) pomi fructiferi; b) viță-de-vie; c) pășuni. 2. Precizează doi factori naturali care favorizează agricul-
tura în zonele de câmpie și doi factori restrictivi care limi-
tează agricultura în zonele montane.
ACTIVITĂŢILE ECONOMICE 95
