Page 101 - geografie-viii-b

UNITATEA 5

INDUSTRIA ENERGETICĂ ȘI A ENERGIEI ELECTRICE

Industria energetică și a energiei electrice este o ramură industrială Dicționar
vitală, care asigură necesarul de energie electrică și termică pentru con- Biocombustibili – combustibili
sumul casnic, dar și pentru celelalte sectoare economice. În această lichizi sau gazoși produși din bio-
masă: biodieselul (din rapiță sau floa-
ramură se folosesc combustibili fosili (petrol, gaze naturale, cărbuni), rea-soarelui), biogazul (din sfeclă de
minereuri radioactive, dar și surse de energie inepuizabilă, regenera- zahăr și cereale), bioetanolul (din par-
bilă și nepoluantă (apele curgătoare, vântul, soarele). Resursele de ape tea biodegradabilă a deșeurilor).
geotermale din vestul țării nu sunt utilizate pentru obținerea de energie
electrică, ci doar ca agent termic pentru încălzirea locuințelor și a insti- Știai că?
tuțiilor sau în scop balnear. În ultimul deceniu, se pune tot mai mult  Depozitele de gaz metan din
accent și pe utilizarea biocombustibililor, ca resurse energetice. Depresiunea Colinară a Transilvaniei
se numără printre cele mai curate din
În țara noastră, energia electrică se produce în: lume, având o puritate de peste 98%.
 TERMOCENTRALE – folosesc combustibili
fosili și sunt amplasate, în general, în apropierea așe-  CENTRALE EOLIENE – au avut o evoluție
zărilor urbane. Cele mai mari sunt termocentralele rapidă în țara noastră, date fiind premisele favorabile
de la Turceni, Rogojelu, București, Brazi-Ploiești, amplasării lor, mai ales în zona Dobrogei, unde sunt
Chiscani-Brăila, Ișalnița-Craiova, Mintia-Deva, peste 90 de parcuri eoliene, cel mai mare fiind Parcul
Luduș-Iernut; Cogealac-Fântânele;
 HIDROCENTRALE – utilizează forța apelor cur-  CENTRALE FOTOVOLTAICE – România, cu
gătoare; cele mai numeroase sunt pe râurile: Olt (peste potențialul său solar semnificativ (2.100-2.200 de ore
30), Argeș, Bistrița. Ca și putere instalată, cele mai mari de strălucire a Soarelui în zonele de câmpie, 2.300 de
sunt hidrocentralele: Porțile de Fier I și II (pe Dunăre, ore în zona litorală), a devenit în ultimii ani o destina-
construite în colaborare cu Serbia), Vidraru (pe Argeș), ție atractivă pentru investițiile în energia solară. Cele
Stejaru (pe Bistrița), Lotru-Ciunget (pe Lotru), Stânca- mai mari parcuri fotovoltaice, care transformă lumina
Costești (pe Prut, în colaborare cu Republica Moldova); solară direct în energie electrică, sunt: Rătești-Argeș,
 ATOMOCENTRALA de la Cernavodă, singura cen- CEF Izvoarele-Giurgiu, Ucea de Sus-Brașov.
trală nucleară din țară, de o importanță strategică deo-
sebită. Folosește, ca resurse, uraniu și apă grea, produ-
când o cantitate mare de energie electrică (circa 20% EXPLOREAZĂ
din necesarul țării), în doar două reactoare funcționale, Utilizează suportul cartogra-
din cele patru construite. fic și:
a) identifică principalele regi-
uni de exploatare a petrolului,
gazelor naturale și cărbunelui;
b) localizează centralele elec-
trice precizate în textul lecției;
c) analizează și explică alege-
rea amplasării a centralei de
la Cernavodă;
d) precizează alte unități de
relief cu potențial pentru ampla-
sarea unor centrale eoliene.

Aplică
Descoperă modul de funcționare
al hidrocentralelor și termocentrale-
lor. Precizează două avantaje și două
Harta resurselor energetice din România dezavantaje ale funcționării acestora.

ACTIVITĂŢILE ECONOMICE 99