Page 72 - geografie-viii-b

UNITATEA 3

Vegetația, fauna și solurile

VEGETAȚIA

 Factorii care
influențează REAMINTEȘTE-ȚI Poziția geografică, particularitățile reliefului, clima, resursele
răspândirea
vegetației. de apă și activitatea umană determină varietatea și repartiția vegeta-
ției. Astfel, pe teritoriul României sunt prezente mai multe zone de
vegetație, iar la contactul dintre acestea sunt zone de amestec.

Dicționar
Vegetație xerofilă – vegetație
adaptată la uscăciune (cu țepi și
frunze mici, cerate, pentru reduce-
rea evapotranspirației).
Vegetație azonală – vegetație care
se dezvoltă în anumite condiții locale,
indiferent de zona de climă sau de
relief.

Știai că?
 Pe teritoriul României au fost
identificate, până în prezent, 3.700
de specii de plante, dintre care 23 au
fost declarate monumente ale naturii,
74 au dispărut, 39 sunt pe cale de
dispariție, 171 sunt vulnerabile, iar
1.253 sunt considerate rare.
 Și la noi în țară există plante
care luminează în întuneric: mușchiul
luminos, care poate fi văzut în România – Harta zonelor de vegetație și a principalelor arii naturale protejate
diverse zone din Munții Vrancei sau
din Depresiunea Dornelor (Poiana  Zona de ulmul, teiul, carpenul. Etajul fagului (între 500/600 m
Stampei), pe trunchiurile copacilor stepă și silvos- și 1.200 m) este foarte răspândit în Subcarpați și
sau pe buștenii care putrezesc. tepă este carac- Munții Carpați și cuprinde specii precum: fagul,
Această plantă are capacitatea de teristică sudu- mesteacănul, arțarul, frasinul, paltinul. În ames-
a absorbi radiațiile ultraviolete în
pigmenții de culoare și de a emana lui Podișului tec cu stejarul, etajul fagului poate coborî la altitu-
lumină, vizibilă de la distanțe mari. Dobrogei, estu- dini mai mici de 500 m, iar în amestec cu coniferele,
lui Câmpiei poate urca la altitudini mai mari, 1.200-1.400 m.
Române, sudului Podișului Moldovei (la altitudini mai Etajul coniferelor (1.200-1.800 m) se întâlnește în tot
mici de 150-200 m) și cuprinde stepa propriu-zisă și spațiul montan, dar are cea mai mare dezvoltare în
silvostepa. Stepa a fost intens modificată antropic, Carpații Orientali. Speciile predominante sunt moli-
însă porțiunile pe care s-a păstrat vegetația specifică dul și bradul, alături de alte specii de conifere: pinul,
sunt acoperite de ierburi mărunte, graminee, plante laricele (zada), zâmbrul și tisa.
xerofile și arbuști (măceș, porumbar, corn). La contac-  Zona alpină (peste 1.800 m) ocupă cele mai
tul cu pădurea se dezvoltă silvostepa (stepa în ames- înalte culmi montane din Munții Carpați și cuprinde:
tec cu păduri de stejar) – în centrul Câmpiei Române, etajul subalpin și etajul alpin. Etajul subalpin (1.800-
Câmpia de Vest, Câmpia Moldovei și, pe mici suprafețe, 2.000 m) este format din tufișuri de jneapăn, ienu-
în Podișul Dobrogei. păr, afin, merișor etc. Etajul alpin (peste 2.000 m)
 Zona de pădure, extinsă între 200 m și cuprinde pajiști formate din ierburi scunde, smârdar
1.600/1.800 m, cuprinde: etajul stejarului, etajul (rododendron), mușchi, licheni, flori rare (floarea-de-
fagului și etajul coniferelor. Etajul stejarului (între colț, garofița Pietrei Craiului, papucul doamnei), care
200-500/600 m) cuprinde specii precum: cerul, gâr- sunt adaptate temperaturilor foarte scăzute și vântu-
nița, stejarul pufos, stejarul brumăriu, gorunul, rilor puternice.

70 CLIMA, APELE, VEGETAȚIA, FAUNA ŞI SOLURILE