Page 67 - geografie-viii-b

UNITATEA 3

 grupa de sud – colectorul este Dunărea; grupa Trotuș, Buzău, Bârlad (afluenți ai Siretului) și Jijia
include afluenții pe partea stângă ai fluviului: Jiu (cu (afluent al Prutului);
afluenții săi, Motru și Gilort), Olt (cel mai amenajat râu  grupa de sud-est (grupa râurilor dobrogene) –
din punct de vedere hidroenergetic din țară, cu o salbă este formată din râuri mici, caracterizate prin debite
de 30 de lacuri de acumulare), Vedea, Argeș (cu afluen- reduse și care seacă frecvent în timpul verii; acestea se
tul său, Dâmbovița), Mostiștea, Ialomița (cu afluentul varsă în lacurile de pe litoralul Mării Negre: Casimcea
său, Prahova) și Călmățui; – cel mai lung râu dobrogean (în Lacul Tașaul), Telița
 grupa de est – are două râuri colectoare: Siret și Taița (în Lacul Babadag), Slava (în Lacul Golovița).
(cel mai mare debit dintre râurile interioare – 220 m /s)
3
și Prut, ambele cu izvoarele în Carpații Păduroși Râul Debitul mediu (m /s)
3
(Ucraina), la rândul lor afluenți ai Dunării; principa- Argeș 73
lele râuri ale grupei sunt: Suceava, Moldova, Bistrița, Bistrița 66,5

Buzău 28,5
Ialomița 42,7
Jijia 11,7
Jiu 95
Mureș 186,38
Olt 174
Prut 110
Siret 222
Lungimea principalelor râuri pe teritoriul României (în km) Someș 120
Debitele medii ale
principalelor râuri interioare

Harta principalelor bazine hidrografice din România

CLIMA, APELE, VEGETAȚIA, FAUNA ŞI SOLURILE 65