Page 70 - geografie-viii-b
P. 70

UNITATEA 3



                                              » iazuri și heleșteie, amenajate în scop agricol, pentru irigații și pisci-
                                           cultură (cele mai multe în Câmpia Jijiei – Lacul Dracșani – și în Câmpia
                                           Transilvaniei – lacurile Geaca, Zau de Câmpie etc.).
                                               Lacurile de câmpie includ, de asemenea, mai multe tipuri genetice:
                                              » lacuri de crov: Ianca, Plopu, Movila Miresei, în Câmpia Bărăganului;
                                              » limanuri fluviatile: Snagov, Căldărușani, Fundata (în lunca Ialomiței);
                                           Balta Albă, Jirlău (în lunca Buzăului); Bistreț, Mostiștea, Călărași (în lunca
                                           Dunării);
                    Lacul Zăton
                                              » lacuri eoliene, formate între dunele de nisip (Câmpia Olteniei), cu
                                           caracter temporar;
                                              » lacuri hidroenergetice: Ostrovu Mare (pe Dunăre, la Porțile de Fier
                                           II), o salbă de lacuri pe Olt;
                                              » iazuri și heleșteie: Lacul Cefa (Câmpia de Vest) și foarte multe în
                                           Câmpia Română;
                                              » lacuri de agrement: Herăstrău, Floreasca, Tei și altele – în București,
                                           pe râul Colentina.
                                               Lacurile din Delta Dunării și de pe litoralul Mării Negre includ:
                    Lacul Telega
                                              » lagune: Complexul lagunar Razim-Sinoe (format din lacurile Razim,
                                           Golovița, Zmeica și Sinoe) și Laguna Siutghiol;
                                              » limanuri fluvio-maritime: Tașaul, Techirghiol, Mangalia;
                                              » lacuri din deltă: Gorgova, Merhei, Fortuna, Lumina, Roșu, Puiu,
                                           Dranov și multe altele.


                                           B. Apele subterane


                                            România are bogate rezerve de ape subterane, care au atât importanță
                    Lacul Ursu
                                             naturală (prin ieșirea lor la suprafață dau naștere izvoarelor), cât și
           Aplică
                                                 economică (alimentarea cu apă a industriei și a populației).
           1. Analizează imaginile din lecție și
         realizează o corelație între fiecare lac
         ilustrat și tipul genetic corespunză-   După localizarea lor în interiorul scoarței, acestea sunt de două
         tor, după modelul: Lacul Vărășoaia –   tipuri: » ape freatice (de mică adâncime, libere), cantonate deasupra pri-
         lac carstic.                      mului strat de roci impermeabile și » ape de adâncime (captive), prinse
           2. Precizează numele unităților de   între două straturi de roci impermeabile.
         relief în care sunt localizate lacu-
         rile Zănoaga, Câlcescu, Vărășoaia,    După temperatură, sunt: » reci (la temperatura mediului ambiant) și
         Cuejdel, Vidra, Cefa, Ursu, Snagov,   » termale (cu apă caldă, cu temperatură peste 50 ˚C), care apar la supra-
         Mangalia și explică modul de formare   față în zonele de contact dintre Dealurile de Vest și Câmpia de Vest (Băile
         al acestora.                      Felix, Băile 1 Mai), dintre Dealurile de Vest și Carpații Occidentali (Tinca,
           3. Explică importanța economică   Moneasa) și în Culoarul Timiș-Cerna (la Băile Herculane).
         a lacurilor naturale și antropice pre-   După conținutul de săruri și gaze, majoritatea sunt: » ape dulci
         zente pe teritoriul României.
                                           (sub 0,5 g/l) și » ape minerale, cu un conținut mai ridicat; formarea lor
                                           este strâns legată de prezența unor depozite de sare sau a emanațiilor
        PORTOFOLIU                         de gaze, ca manifestări postvulcanice. În funcție de compoziția chimică,
         Complexul lagunar Razim-          apele minerale pot fi: carbogazoase (cu dioxid de carbon – borvizuri);
         Sinoe  reprezintă  cel  mai       bicarbonatate (în zona lanțului vulcanic din Carpații Orientali – Bilbor,
         mare  lac  din  România.
         Realizează o fișă de identitate în care   Borsec, Zizin, Tușnad ș.a.); sulfuroase (în Podișul Moldovei, depresiu-
         să precizezi următoarele aspecte:   nea Colinară a Transilvaniei, Subcarpați – Călimănești, Căciulata, Băile
         localizarea și unitățile de relief limi-  Olănești); sărate (localizate în apropierea zăcămintelor de sare – Slănic
         trofe, modul de formare, lacurile   Moldova, Slănic Prahova) etc. Aceste ape sunt utilizate pentru tratarea
         componente, caracteristicile țărmu-  diferitelor afecțiuni, în cadrul stațiunilor balneare sau sunt îmbuteliate
          lui, imagini sugestive.
                                           ca ape pentru consum.


        68    CLIMA, APELE, VEGETAȚIA, FAUNA ŞI SOLURILE
   65   66   67   68   69   70   71   72   73   74   75