Page 84 - istorie-viii-b

82 Unitatea 8. ROMÂNIA MODERNĂ

Diversitate socială și culturală DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR

românească în „secolul

naționalităților”

Elemente specifice statului modern
instituții de învățământ superior, instituții economi- adâncirea stării de sărăcie a țărănimii la sfârșitul seco-
co-financiare, spitale, arhive, teatre, porturi, căi ferate lului al XIX-lea, ca urmare a dezvoltării sistemului
grădini publice, canalizări, străzi pietruite, iluminatul arendășiei și a lipsei pământului.
stradal, farmacii, servicii municipal (București, Iași, în lumea satelor se perpetuează problemele economi-
Craiova, Galați) ce, sociale și sanitare; bolile (pelagra, sifilisul, tuber-
culoza – TBC, lepra, malaria), regimul de subalimen-
dezvoltarea mediului urban: 71 de orașe, dintre care tație, condițiile grele de viață au agravat situația
București cu 276 178 de locuitori, Iași cu 77 759 de lo-
cuitori, Ploiești cu 45 107 de locuitori. Alte așezări ur- țărănimii, care a protestat prin răscoalele din 1888
și 1907.
bane importante: Galați, Craiova, Brăila.
introducerea iluminatului electric la Palatul Regal și la
Palatul Cotroceni în 1882; Timișoara a devenit primul Târg în Bucureşti, pictură de Amedeo Preziosi, 1868.
oraș din Europa unde s-a introdus iluminatul electric
al străzilor, în 1884.
apariția primelor ziare până la mijlocul secolului al
XIX-lea: Curierul românesc (București, Ion Heliade Ră-
dulescu), sau Albina românească (Iași, Gheorghe
Asachi).
Accelerarea europenizării societății românești prin
școlirea tinerilor în străinătate (Paris, Berlin).
adoptarea modei vestimentare și a decorurilor interi-
oare de factură occidentală, precum și a abonamente-
lor la publicații străine; bibliotecile particulare conți-
neau lucrări ale filosofilor germani sau ale erudiților
francezi și englezi.
Creșterea importului de trăsuri, piane, mobilă de la ŞTIAȚI CĂ...
Viena sau Leipzig; seratele, balurile de la Curte sau de la l Ȋn timpul primarului Emanoil Pake-Protopopescu (1888–1891), Bucu-
casele boierilor imită limbajul și strălucirea pariziană; reștiul și-a mărit lungimea rețelei de străzi cu 13 km, s-au pavat mai
saloanele de tip franțuzesc sunt la modă în Vechiul Re- mult de 30 de km de străzi și s-au instalat trotuare, dupa moda de
gat, iar românce precum Elena Bibescu sau Ana Elisa- la Paris, care au ușurat circulația și au schimbat mentalitatea bucu-
reștenilor?
beta Brâncoveanu, devenită contesa Anna de Noailles,
s-au remarcat în saloanele de la Paris. l Ȋn 1872, ȋn București intra în funcțiune prima linie
de tramvai cu cai? Bucureștiul urmase exemplul
Elemente tradiționale şi de stagnare Timișoarei unde primul tramvai tras de cai
ieșise pe traseu la 8 iulie 1869, orașul
Curtea regală și femeile din înalta societate fiind al treilea din lume, după
au promovat tot mai mult costumul New York (1825) și Paris
(1854), unde au circulat
popular românesc, susținând atât astfel de vehicule?
cultivarea tradițiilor în materie
de folclor, cât și audițiile mu-
zicale de calitate sau eti-
cheta strictă.