Page 53 - geografie-viii-b
P. 53

UNITATEA 2




                                                 STUDIU DE CAZ
            Identificarea unor fenomene și procese de risc din orizontul local (prăbușiri, alunecări de
             teren, șiroire/torenţialitate) și stabilirea unor măsuri de prevenire/combatere/diminuare







            Manifestarea proceselor geomorfologice de risc  de teren se pot identifica
         este condiționată de factori naturali (geologie, caracte-  următoarele elemente com-
         risticile reliefului, condițiile climatice), dar și de factori  ponente: râpa de desprin-
         antropici (utilizarea terenurilor, exploatarea resurse-  dere, suprafața/patul de
         lor). Principalele procese actuale de modelare a scoar-  alunecare (stratul imper-
         ței, cu caracter de risc, care se pot produce în zonele  meabil), corpul alunecării
         în pantă și lipsite de vegetație, sunt: prăbușirile, alu-  și fruntea alunecării.
         necările de teren, avalanșele (procese gravitaționale)   c. Avalanșele – sunt deplasări rapide ale unor
         și eroziunea de suprafață: șiroirea și torențialitatea  mase mari de zăpadă care se desprind din partea
         (prin scurgerea apelor din precipitații).          superioară a unui versant; deplasarea este cu atât mai
            a. Prăbușirile – sunt deplasări bruște/rapide ale  rapidă, cu cât panta este mai abruptă și/sau căderile
         unor fragmente de rocă, aflate în stare de dezechili-  de zăpadă proaspătă sunt mai abundente peste un
         bru, pe versanți abrupți, sub efectul gravitației, prin  strat mai vechi de zăpadă.
         cădere liberă/rostogolire; se pot produce în urma unor   d. Șiroirea și torențialitatea – sunt procese de risc
         explozii, cutremure sau ploi torențiale.           produse de scurgerea apelor din precipitații sau din
            b. Alunecările de teren – sunt deplasări lente ale  topirea zăpezii, pe versanții lipsiți de protecția vegeta-
         unor mase mari de roci situate deasupra unui strat de  ției; forța apei erodează solul/roca, transportă materi-
         roci impermeabile, pe o suprafață înclinată; factorii  alele și le depozitează la baza pantei; această acțiune
         care favorizează alunecările sunt: panta, substratul  are drept rezultat formarea unor șanțuri de scurgere
         impermeabil, defrișările; factorii declanșatori pot fi:  ale căror dimensiuni (adâncime, lungime) cresc după
         precipitațiile abundente, topirea bruscă a zăpezii, un  fiecare ploaie: inițial, se numesc ogașe, apoi evoluează
         cutremur, diverse activități omenești. La o alunecare  în ravene și torenți.



           Dicționar                                                          PORTOFOLIU
           Ogaș – formă de relief negativă, lineară, rezultată în urma acți-  Identifică, în orizontul local, un proces
         unii de şiroire (eroziune, transport) pe suprafețele în pantă, des-  geomorfologic de risc și realizează  fișa
         pădurite; au adâncimi de până la 2 m, lungimi de sute de metri şi   de identitate  a acestuia, în care men-
         sunt active doar în timpul ploilor torențiale.              ționezi: din ce categorie de proces face parte;
                                                                     condițiile de formare, cauzele şi consecințele pro-
           Ravenă – formă de relief cu aspect de vale, adâncime mai mare   ducerii asupra mediului şi societății omeneşti;
         de 2 m, şi aspect ramificat, provenită prin evoluția unui ogaş.   măsurile eficiente pentru prevenirea/comba-
           Torent – cea mai evoluată formă de relief creată de apele   terea/diminuarea acestuia. Completează infor-
         torențiale prin procese de eroziune, transport şi acumulare; are   mațiile cu fotografii sau desene schematice ale
         aspectul unei văi în miniatură şi are trei componente: bazinul de   procesului identificat (poți folosi surse proprii
         recepție, canalul de scurgere şi conul de dejecție.          sau existente în mass-media/internet etc.)



           Știai că?
           l Cele mai multe dintre avalanşe se produc din cauze naturale, dar pot fi produse şi de zgomotele puternice, de potecile
         făcute de-a latul pantei de către grupuri de turişti sau de schiorii care „taie” zăpada.
           l Cea mai mare avalanşă şi cea mai mare tragedie montană din România s-a produs în zona Lacului Bâlea din Munții
         Făgăraş, în ziua de 17 aprilie 1977, după trei zile în care ninsese aproape continuu. Un grup de elevi de la un liceu din Sibiu
         şi profesorii însoțitori (23 de persoane), aflați în ultima zi de tabără, au vrut să mai iasă o dată pe pârtia de schi, înainte
         de plecare. În timp ce urcau, s-a declanşat avalanşa şi cu toții au fost înghițiți de un val uriaş de zăpadă.


                                                                                          RELIEFUL ROMÂNIEI    51
   48   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58