Page 19 - geografie-viii-b

UNITATEA 2

EXPLOREAZĂ Era Perioada Epoca
Formarea și evoluția reliefului României CUATERNAR
Relieful României este rezultatul unei evoluții îndelungate, deter- CENOZOIC NEOGEN
minate de: evoluția generală a scoarței terestre, etapele de formare PALEOGEN
a munților (orogeneze), alcătuirea și structura geologică a scoarței
și acțiunea modelatoare a factorilor externi. Milioane ani CRETACIC
Cele mai vechi urme ale unui uscat continental precambrian MEZOZOIC JURASIC
au fost identificate în fundamentul Podișului Moldovei (aici se află o TRIASIC
porțiune din cel mai vechi nucleu continental european – Platforma PERMIAN
Est-Europeană –, care s-a scufundat în trepte spre Carpații Orientali CARBONIFER
și a fost acoperit de strate sedimentare groase, depuse de-a lungul DEVONIAN
SILURIAN
celorlalte ere). Partea centrală a Podișului Dobrogei (Podișul Casim- PALEOZOIC ORDOVICIAN
cei), formată din șisturi verzi (cele mai vechi și dure roci existente CAMBRIAN
pe teritoriul României), face parte dintr-un lanț muntos format în PRECAMBRIAN
timpul orogenezei caledoniene (mijlocul Erei Paleozoice). În nordul 4,6 miliarde
ani
Dobrogei, sunt prezenți munți formați în următoarea orogeneză, cea Scara geocronologică (simplificată)
hercinică (sfârșitul Erei Paleozoice) – Munții Măcin.
Munții Carpați s-au format mai târziu, în orogeneza alpină (sfâr-
șitul Erei Mezozoice – Cretacic și începutul Erei Neozoice – Paleo- Dicționar
gen). Inițial s-a înălțat axul cristalin al acestor munți, apoi munții Scară geocronologică – scara evo-
formați din roci sedimentare cutate. În ultimele faze ale orogene- luției în timp a Pământului realizată
zei alpine, s-au cutat și înălțat sedimentele acumulate la marginea pe baza descoperirilor geologice, bio-
logice şi istorice; cuprinde ca subdi-
munților, luând astfel naștere Subcarpații. Ulterior, în Neogen, s-au viziuni de timp: ere, perioade, epoci,
înălțat și munții vulcanici, în vestul Carpaților Orientali și în sudul vârste.
Munților Apuseni. Munții au fost afectați și de mișcări tectonice de Orogeneză – mişcare lentă de
înălțare sau de scufundare lentă. Odată cu ridicarea lanțului carpatic, cutare şi înălțare a scoarței terestre
în interiorul acestuia s-a produs o mișcare de scufundare, în urma care durează 150-200 de de milioane
căreia s-a format Depresiunea Colinară a Transilvaniei, iar la începu- de ani şi are drept rezultat formarea
lanțurilor muntoase.
tul Cuaternarului s-a produs o mișcare de înălțare a Carpaților Meri- Glaciațiune – perioadă de răcire
dionali cu circa 1.000 m. Treptat, lacurile din exteriorul Carpaților a climei, care determină extinderea
(Moldav, Getic și Panonic) au fost umplute cu sedimente cărate de suprafețelor acoperite de ghețarii de
râuri, luând naștere mai întâi podișurile (Podișul Moldovei, Podișul calotă şi ghețarii montani.
Getic, Dealurile de Vest) și apoi câmpiile (Câmpia Română, Câmpia
de Vest). Cea mai tânără unitate de relief a țării, în continuă formare
și astăzi, este Delta Dunării.
REAMINTEȘTE-ȚI
l Care sunt
principalele
Aplică categorii de roci
Menționează agenții interni şi externi care au contribuit la modelarea scoar- şi modul lor de
ței terestre. Explică cum a acționat fiecare dintre aceştia. formare.

Unitățile majore de relief. Relieful României cuprinde două tipuri de unități de relief:
 unități de orogen: Carpații Orientali, Carpații Meridionali, Carpații Occidentali, Subcarpații,
Masivul Dobrogei de Nord și Podișul Mehedinți;
 unități de platformă (formate prin acumularea de sedimente): Depresiunea Colinară a
Transilvaniei, Dealurile de Vest, Podișul Dobrogei de Sud, Podișul Moldovei, Podișul Getic, Câmpia
de Vest, Câmpia Română, Lunca Dunării, Delta Dunării, Platforma Continentală a Mării Negre.

RELIEFUL ROMÂNIEI 17