Page 117 - geografie-viii-b
P. 117
UNITATEA 6
A P L I C A Ț I E P R A C T I C Ă
CARACTERIZAREA GEOGRAFICĂ A UNEI REGIUNI
SUBCARPAȚII – CARACTERIZARE GEOGRAFICĂ
Subcarpații se desfășoară la exteriorul Carpaților Orientali și Meridionali, între Valea Moldovei (N) și Valea
Motrului (V).
Formarea acestora se datorează acțiunii de cutare și înălțare a sedimentelor acumulate la exteriorul arcului
carpatic, în ultimele faze ale orogenezei alpine; din punct de vedere geologic, sunt alcătuiți din roci sedimen-
tare cutate: calcar, argilă, gresie, marnă; în zona de curbură sunt și câțiva pinteni cristalini care pătrund dinspre
munte; caracteristica reliefului este dată de prezența unor aliniamente succesive, deluroase și depresionare,
dispuse paralel cu munții; altitudinile variază aproximativ între 300 și 1.000 m.
Subdiviziuni:
Subcarpații Moldovei (de la Valea Moldovei la Valea Trotușului);
Subcarpații de Curbură (de la Valea Trotușului la Valea Dâmboviței);
Subcarpații Getici (de la Valea Dâmboviței la Valea Motrului).
DESCOPERĂ DESCOPERĂ DESCOPERĂ
Așezare și limite. Subcarpații de Curbură reprezintă o unitate de relief complexă, strâns legată de Carpați (atât prin
poziție, cât și prin modul de formare) și care se întinde între Valea Trotușului și Valea Dâmboviței.
Relief și subdiviziuni. Aceștia sunt alcătuiți dintr-o varietate de roci sedimentare cutate (gresie, marnă, argilă, cal-
car, conglomerat), iar pe alocuri cu pătrunderi de pinteni cristalini (dinspre zona montană), modelate de-a lungul tim-
pului de diverse procese geomorfologice (dizolvare, prăbușiri, alunecări de teren, torențialitate etc.). Relieful se prezintă
sub forma unei succesiuni de depresiuni și dealuri, dispuse astfel: un șir de depresiuni submontane, un șir de dealuri
(interne), un șir de depresiuni intracolinare, închise de un șir de dealuri (externe). Acest relief variat este completat cu
văi, forme carstice și salino-carstice (peșteri, chei, doline, lapiezuri), trovanți, fenomene rare – precum „vulcanii noroioși”
sau „focurile vii”. Dintre dealuri amintim: Măgura Odobești (996 m – altitudinea maximă a regiunii), Dealul Istrița, Dealul
Mare-Urlați, Dealurile Bucovelului, iar dintre depresiuni: Vrancei, Vălenii de Munte, Câmpina, Pucioasa.
Muntele de Sare, Slănic Prahova Salina Slănic Prahova Platoul Meledic, Buzău
Clima, hidrografia și învelișul biopedogeografic. Subcarpații de Curbură se înscriu în etajul climatic al dealurilor
înalte, cu o temperatura medie anuală cuprinsă între 6-8˚C și o cantitate medie de precipitații între 600-800 mm/an. Bat
vânturi locale, de tip föehn, foarte favorabile viței-de-vie. Depresiunile au un climat de adăpost, atât față de circula-
ția aerului dinspre vest, cât și față de pătrunderea Crivățului dinspre est. Rețeaua hidrografică este bine dezvoltată, cu
râuri ce aparțin grupei de sud: Dâmbovița, Ialomița (cu afluentul Prahova), dar și grupei de est: Buzău, Râmnicu Sărat,
Putna, Trotuș. La Slănic-Prahova și Telega sunt lacuri cu apă sărată. Izvoare minerale sunt prezente la Sărata-Monteoru
și Pucioasa. Vegetația este formată din păduri de foioase, în special fag și gorun, iar pe alocuri se pot întâlni și păduri de
pin (în mare parte, plantate). Fauna este bogată și variată, specifică pădurilor: mistreț, lup, vulpe, dihor, păsări cântă-
toare, reptile mici, insecte. Predomină solurile din clasa cambisoluri și clasa argiluvisoluri. Există mai multe arii naturale
protejate: rezervații geologice (Masivul de sare – Slănic, Vulcanii noroioși) sau situri Natura 2000 (Stânca Tohani, Pădurea
Glodeasa-Prahova, Platoul Meledic-Buzău și multe altele).
REGIUNI GEOGRAFICE ŞI DEZVOLTAREA REGIONALĂ 115
